• Facebook Clean

​© 2005 - 2019 by GABRIELA INSURATELU. All rights reserved.

Glosar, definitii si termeni folositi in fotografie

September 24, 2015

A – B – C – D – E –  F – G – H – I – J – K – L – M – N – O – P – Q – R – S – T – U – V – Z – W 

A

 

apertura

Deschiderea diafragmei. Deschiderea din spatele oblectivului, prin care lumina trece spre senzorul de imagine (CCD/ CMOS)

 

 

B

balans de alb

Optiune a aparatului foto digital, care echilibreaza expunerea si culorile imaginii facute cu lumina artificiala

 

bec halogen

Folosita in iluminarea moderna, lumina halogen utilizeaza un filament tungsten inconjurat de gaz halogen, ce arde mai puternic, mai lung si cu o luminozitate mai ridicata.

 

byte

8 biti. Unitatea de baza a computerului. 1024 biti egal un kilobit (KB), 1024 de kilobiti egal un megabit (MB) si 1024 megabiti egal un gigabit (GB).

 

bit

Cea mai mica unitate de date binare, fiind 1 sau 0

 

blit fill-in

Tehnica ce foloseste blitul incorporat al aparatului foto sau un blitz exterior, in combinatie cu o lumina naturala sau ambientala, pentru a evidentia detaliile si a reduce umbrele.

 

blit inelar

Instrument de iluminat cu o gaura in centru, unde poate fi fixat obiectivul, producand imagini fara umbre.

 

blitmetru

Instrument de masura care verifica nivelul expunerii unei fotografii facute cu blit. Inregistreaza valorile din momentul declansarii blitului.

 

braketing

Metoda de asigurare a expunerii corecte prin fotografierea a trei imagini; una cu presupusa expunere corecta, a doua putin subexpusa, iar a treia usor supraexpusa.

 

 

C

cablu de sincronizare

Cablu electric folosit pentru a conecta blitul la aparatul de fotografiat.

 

calibrare

Procesul de ajustare a unui dispozitiv, cum ar fi un monitor, pentru a se coordona cu altele, ca de exemplu scanere sau printere.

 

calotipie

Vechi procedeu de fotografiere, in care se folosea clorura de argint ca sensibilizator si cea de sodiu sau iodura de potasiu pentru fixare. Procedeul calotipiei, permitea copierea de pe un negativ foto a imaginilor pe hartie fotosensibila si nu avea aceeasi calitate a detaliilor, dar permitea o plaja de griuri mult mai bogata

 

camera obscura

Camera obscura este o incapere complet intunecata fara alte lumini decat cele inactinice (acea lumina rosie ce o mai vedeti prin filme), pentru a putea permite prelucrarea de materiale fotografice fotosensibile, inclusiv filme fotografice si hartie fotografica. Camera obscura a inceput sa devina un fenomen redus datorita aparitiei aparatelor digitale, dar este inca folosita de multi fotografi profesionisti.

 

canal de culoare

Parte a imaginii stocata in calculator, asemanator layerului. In mod normal, imaginea va avea cate un canal pentru fiecare culoare primara (RGB) si uneori una sau mai multe in plus pentru mask sau alte efecte.

 

casuta de dialog

O fereastra care se deschide pe ecran, intr-un program, pentru a introduce setarile pe care le doresti.

 

cloning

Intr-un program de editare a imaginii, procesul de duplicare a pixelilor dintr-o parte a imaginii in alta.

 

CMOS

(Complimentary Metal-Oxyde Semiconductor) – Tehnologie alternativa CCD, cipurile CMOS sunt folosite la aparatele foto cu rezolutie foarte mare Canon si Kodak.

 

CMYK

(Cyan, Magenta, Yellow, Key) Cele patru culori de procesare folosite la printuri, inclusiv negrul (Key).

 

Compresie

Tehnica de reducere a spatiului ocupat de un fisier, eliminand datele redundante. Sunt de doua feluri: standard si cele care elimina date. Prima stocheaza datele in baza unui volum de procesare mai mare decat in cazul fisierelor in format standard, iar cea de-a doua elimina informatii. Cel mai cunoscut sistem este JPEG, care permite utilizatorului sa aleaga cantitatea de informatii pierdute la salvarea fisierului.

 

constructivism

Curent artistic aparut dupa primul razboi mondial, care concepe realitatea intr-o viziune de forme geometrice (uneori abstractioniste) si care lupta pentru puritatea si simplitatea liniilor.

 

contrast

Seria de tonuri ale unei imagini, de la foarte luminoasa la foarte intunecate

 

cort de iluminare

Structura de tip cort, cu dimensiuni diferite, fabricata din diverse materiale, folosita pentru difuzia luminii pe suprafete mari, in cazul fotografierii de aproape.

 

cronofotografie

Reprezentare fotografica a unei miscari cu ajutorul mai multor fotografii instantanee, luate la scurte intervale de timp.

 

cropping

Procesul de eliminare a zonelor nedorite dintr-o imagine, pastrandu-se doar elementele cele mai semnificative.

 

cubism

Miscare artistica aparuta la inceputul sec. XX, care prezinta obiectele din realitate descompuse in cele mai simple figuri geometrice, fara a tine seama de asemanarea exterioara cu obiectele reprezentate.

 

 

D

dadaism

Curent literar si artistic aparut in 1916 in Europa, caracterizat prin negarea oricarui raport intre gandire si expresia artistica, prin ridicarea hazardului la rangul de principiu de creatie.

 

daguerotipie

Vechi procedeu de fotografiere, astazi abandonat, care fixa imaginile cu ajutorul unei camere obscure pe o placa de cupru argintata, sensibilizata cu vapori de iod si de brom. 

 

declansari succesive

Tehnica prin care se lasa obturatorul deschis si se declanseaza blitul o data sau de mai multe ori, posibil din pozitii diferite.

 

developare

A trata cu un reactiv chimic un film, o placă sau hârtie fotografică care au fost expuse, pentru a face să apară imaginea.

 

distanta focala

Distanta de la centrul optic al obiectivului la punctul de focalizare, cand obiectivul este focalizat la infinit.

 

dispersie

Difuzarea luminii la trecerea printr-un material, rezultand diminuarea intensitatii luminii si a formatului umbrei. Dispersia are loc in natura pe timp de ceata si de cer inorat si poate fi simulata si prin trecerea luminii prin hartie sau sistemul soft-box.

 

DMax

(Maximum Density) Densitatea maxima (adica tonurile cele mai intunecate) a unei imagini.

 

DMin

(Minimum Density) Densitatea minima (adica tonurile cele mai deschise) a unei imagini.

 

 

E

expunere spot

Functie specializata a aparatului foto, care masoara expunerea unei anumite zone a scenei.

 

 

F

feathering

In editarea imaginii, estomparea marginii unei imagini sau secvente.

 

filtru

(1) Folie fina de material transparent, plasata pe obiectivul camerei sau pe sursa de lumina pentru modificarea calitatii culorii sau a imaginii.

(2) Caracteristica a unei aplicatii de editare ce altereaza sau transforma pixelii selectati pentru a produce un anumit efect vizual.

 

flag

Element utilizat pentru a bloca partial o sursa de lumina, cu scopul de a controla intensitatea luminii care care pe subiect.

 

flower power

A fost un slogan folosit de miscarea contraculturii americane la sfarsitul anilor 1960 si inceputul anilor 1970, ca un simbol de rezistenta pasiva si ideologiei non-violentei. Aceasta isi are radacinile in miscarea de opozitie la razboiul din Vietnam. Exprimarea a fost inventata de poetul American din generatia Beat, Allen Ginsberg in 1965, ca un mijloc de a transforma protestele de razboi in spectacole afirmative pasnice. Hippies au imbratisat simbolismul prin imbracarea in haine cu flori brodate si in culori vibrante, purtand flori in par, si distribuind flori publicului, devenind cunoscuti sub numele de copii florilor „flower children”. Termenul a devenit mai tarziu generalizat ca o referinta moderna la miscarea hippie si o cultura a drogurilor, muzica psihedelica, arta psihedelica si a permisivitatii sociale.

 

focalizare

Stare optica atunci cand lumina converge pe un film sau CCD pentru a produce o imagine clara.

 

f-stop

Calibrarea dimensiunii aperturii unui obiectiv.

 

format al fisierului

Metoda de scriere si stocare a informatiei (cum ar fi imaginea) in format digital. Printre formatele folosite in mod obisnuit pentru fotografii sunt TIFF, BMP si JPEG.

 

fotograma

O fotograma este o imagine fotografica facuta fara ajutorul aparatului de fotografiat prin plasarea obiectelor direct pe hartia fotosensibila si apoi expunand-o la o sursa de lumina, ex. fotomaritorului. Rezultatul este o imagine negativa cu diferite variatii in tonuri in functie de transparenta obiectelor folosite. Zonele hartiei ce nu au primit lumina apar albe, iar cele expuse direct luminii apar negre. Zonele transparente sau semitransparente apar gri.

 

fotomaritorul

Aparatul de marit sau fotomaritorul (enlarger in limba engleza) are rolul de a proiecta imaginea negativului pe suprafata hartiei fotografice. Respectand aceleasi principii ca la expunerea negativelor, hartia foto este impresionata la lumina un timp anume, dupa care este revelata, fixata, spalata si uscata, obtinand astfel produsul final al procesului fotografic. Fotomaritorul este compus dintr-un corp, in interiorul caruia se gaseste becul, lentila condensoare, lacasul pentru filtre, rama pentru negative, burduful terminat cu un obiectiv.

 

futurism

Curent caracterizat prin negarea traditiilor clasice, pe care incearca sa le inlocuiasca prin cultul vitezei, al masinilor, sugerand ritmul trepidant al vietii moderne.

 

 

G

gama de culoare

Serie de culori realizata de un dispozitiv exterior, ca de exemplu un printer, monitor sau suport filmat.

 

gamma

Masura contrastului unei imagini, exprimata sub forma unei curbe.

 

gradatie

Imbinarea a doua sau trei culori, sau de la transparent la colorat. Un filtru de gradatie al obiectivului poate fi negru pe o parte si luminos pe partea cealalta.

 

H

HDRI

(High Dynamic Range Imaging) Metoda de combinare a imaginilor digitale cu expuneri diferite pentru a obtine detaliile din zonele supra sau subexpuse. Efectul este realizat, de regula, cu un plug-in Photoshop, iar imaginile HDRI pot contine mult mai multe informatii semnificative decat cele care pot aparea pe ecran sau chiar decat cele care pot fi percepute de ochiul uman.

 

histograma

O harta a distributiei tonurilor imaginii, sub forma unui grafic. Axa orizontala merge de la cele mai intunecate tonuri la cele mai luminoase, in timp ce axa verticala arata numarul de pixeli.

 

holism

Holismul este ideea, precum ca toate proprietatile unui sistem dat (fizic, biologic, chimic, social, economic, mental, lingvistic,etc.) nu pot fi determinate sau explicate de partile sale componente separat. In schimb, sistemul ca un intreg determina intr-un mod important cum partile componente se comporta.

 

HSB

(Hue, Saturation, Brightness) Cele trei dimensiuni ale culorii si modelul standard de culoare folosit pentru ajustarea culorii in multe aplicatii de editare a imaginii.

 

 

I

iluminare de contur

Tehnica de iluminare dintr-o laterala si din spatele subiectului, care cade pe marginile acestuia.

 

iluminare de fundal

Rezultatul fotografierii cu o sursa de lumina, naturala sau artificiala, aflata in spatele subiectului, pentru a crea siluete sau efecte de iluminare a cadrului.

 

interval de focalizare

Intervalul in care un obiectiv sau un aparat foto poate focaliza un subiect (de ex., de la 0,5 m la infinit).

 

ISO

Standard international de masurare a vitezei filumului, cresterea vitezei acestuia realizandu-se odata cu cresterea ISO. Un film ISO 400 este de doua ori mai rapid ca ISO 200 si va produce o expunere corecta la o lumina mai scazuta si/sau un timp de expunere mai mic. Totusi, filmele cu viteza ridicata tind sa produca o granulatie mai mare.

 

K

Kelvin

Unitate de masura a temperaturii bazata pe zero absolut (pentru conversie in grade Kelvin, scadeti din valoarea respectiva 273,15 grade Celsius). In fotografie, masurarea in grade Kelvin se refera la temperatura culorii. Spre deosebire de alte unitati de masurare a temperaturii, nu se foloseste simbolul grad.

 

 

J

joule

Unitate de masura a puterii.

 

JPEG

(Joint Photographic Experts Group) Sistem de compresie a imaginilor, dezvoltat ca standard industrial de catre International Standards Organization. Comprimarea variaza de obicei intre 10:1 si 20:1, si desi se pierd informatii, acestea nu sunt sesizabile cu ochiul liber.

 

 

L

lasso

In programele de editare a imaginii, instrument folosit pentru a trasa o linie in jurul unei zone a imaginii in scopul selectarii.

 

layer

In editarea imaginii, un strat al unui fisier, independent, care permite editarea separata a diferite elemente.

 

LCD

(Liquid Crystal Display) Ecran plat folosit la aparatele foto si la unele monitoare. O solutie cu cristale lichide tinuta intre doua suprafete curate, produce un curent electric, de natura sa modifice alinierea cristalelor, care filtreaza sau blocheaza lumina.

 

lumen

Unitate de masura a luminii emisa de catre o sursa luminoasa, derivata din candela.

 

luminaires

Dispozitiv de iluminare completa, care include un mecanism interior de focalizare si o lentila Fresnel. Un exemplu de folosire a sa este atunci cand se doreste focalizarea pe o pata de culoare. Denumirea de “luminaires” provine din limba franceza, dar este folosita de fotografi din intreaga lume.

 

lumina de contur

Lumina din spatele subiectului si partial dintr-o parte a acestuia, creand un efect de lumina de “cadru” in jurul subiectului.

 

lumina de deasupra

Lumina a carei sursa se afla deasupra subiectului, utila in fotografia de produs, deoarece indeparteaza reflexiile.

 

lumina de modelare

Blit mic de studio, cu lumina permanenta. Poate fi folosita pentru pozitionarea blitului, aproximand intensitatea luminii emise de acesta.

 

lumina de umplere

Sursa suplimentara de iluminare, folosita in plus fata de sursa principala de lumina. Poate fi o unitate separata sau un reflector.

 

lumina frontala

Lumina care ajunge la subiect din spatele aparatului foto, creand imagini luminoasa si de contrast mare, dar cu umbre plate.

 

lumina incandescenta

In sensul strict al cuvantului inseamna lumina produsa prin ardere, cu referire la traditionalele becuri cu filament. Sunt cunoscute si ca lumini calde, pentru ca se incalzesc.

 

luminozitate

Nivelul luminii unei culori, independent de nuanta culorii sau de saturatie.

 

LZW

(Lempel-Ziv-Weich) Optiune standard la salvarea fisierelor TIFF, care reduce dimensiunea fisierului, in special in cazul imaginilor cu zone de aceeasi culoare extinse. Nu duce la pierderea informatiilor imaginii, dar nu poate fi deschisa decat cu programe de editare e imaginii.

 

 

M

 

macro

Mod oferit de catre unele obiective si aparate de fotografiat care dau posibilitatea lentilelor aparatului sa se focalizeze pe cadre extrem de apropiate.

 

margine

In procesul de editare a imaginii, un efect produs la contururile imaginii, unde pixelii combina unele dintre culorile selectate cu cele de fond.

 

mask

In editarea imaginii, un template al scalei de gri care acopera parti ale imaginii. Unul dintre cele mai importante instrumente in editarea imaginii, este folosit pentru a limita schimbarile dintr-o anumita zona sau pentru protejarea unei parti a imaginii.

 

masurarea incidentei

Sistem de masura opus sistemelor de masura incorporate in multe aparate de fotografiat. Este folosit manual pentru a masura lumina care cade intr-un anume fel, si nu (asa cum face aparatul foto) lumina relfectata de un subiect.

 

megapixel

Masura a rezolutiei aparatului digital, care are legatura directa cu numarul de pixeli produs de senzorul CMOS sau CCD. Cu cat nivelul megapixelilor este mai mare cu atat este mai mare rezolutia imaginilor create de aparatul de fotografiat.

 

monobloc

O unitate de blit cu control si alimentare incorporata. Monoblocurile pot fi sincronizate pentru a crea contexte de iluminare mai elaborate.

 

 

N

nuanta de culoare

Culoarea pura definita de pozitia in spectrul culorilor.

 

 

O

obiectiv normal

Obiectivele normale, cu un unghi de camp situat intre 430 si 600, “văd” asemănător ca si ochiul uman. Sunt mai luminoase decat obiectivele superangulare sau telobiectivele (pentru formatul Leica ajung la luminozitati remarcabile de f:1,4) si sunt potrivite pentru fotografierea mediului ambiant cu iluminare scazuta.

 

obiectiv superangular

Obiectivele superangulare au unghiuri de camp mari, deci distante focale mici (sub 43 mm la formatul Leica si sub 70mm pentru format mediu de  6x6cm) ce pornesc de la 600 si ajung pana la 2200. Unghiuri de camp foarte mari se pot obtine si cu aparate foto speciale, in care obiectivul se poate roti in plan orizontal in timpul expunerii. Obiectivele superangulare pot reda perspectiva rectiliniu (superangularele propriu-zise, care nu curbeaza spatiul) sau sferic (asa-zisele “ochi de peste” sau fish-eye, care ne dau imagini in care toate liniile drepte se curbeaza). Ele se folosesc atunci cand subiectul de fotografiat cere unghiuri mari de cuprindere (de exemplu atunci cand dorim sa cuprindem un spatiu interior de dimensiuni limitate sau in fotografierea spatiilor publice, al cladirilor, etc…).

 

Obiectivele superangulare au avantajul unei profunzimi de camp mari (zonele de claritate ale imaginii in profunzime), dar prezinta si unele deformari de care fotograful trebuie neaparat sa tina seama. Astfel, obiectele din prim-plan devin mai mari, pe cand cele din fundal se micsoreaza, fapt pentru care aceste obiective nu sunt recomandate pentru portretul clasic (plan mediu sau gros plan). Deformarea prin elongare (alungirea catre margini ale conturilor si formelor) si convergenta liniilor paralele (fortarea perspectivei ce face ca “infinitul” sa inceapa mult mai aproape) sunt celelalte deformari ale superangularelor.

 

obscuritate

Imprastierea luminii de catre particulele din atmosfera, provocata in general de praf, umiditate crescuta sau poluare. Efectul sau poate fi asemanat cu cel provocat de distante, deoarece estompeaza nivelul ridicat al luminii naturale.

 

obturator

Dispozitiv din interiorul aparatelor de fotografiat obisnuite, care controleaza perioada de timp in care filmul este expus luminii. Multe aparate digitale nu au obturator, dar termenul este folosit pentru a descrie mecanismul electronic ce controleaza timpul de expunere pentru CCD.

 

 

P

periferic

Hardware suplimentar, conectat la si operat de catre un computer, cum ar fi o unitate de stocare sau un printer.

 

pixel

(Picture Element) Cea mai mica unitate a unei imagini digitale, pixelul este un punct patrat pe ecran, care formeaza o imagine bitmap. Fiecare pixel are ton si culoare specifice.

 

profunzime bit

Numarul bitilor de culoare pentru fiecare pixel al unei imagini digitale. O imagine fotografica de calitate are nevoie de cate 8 biti pentru fiecare dintre canalele de culoare rosu, verde si albastru, ceea ce da o profunzime de 24 de biti.

 

profunzimea campului

Distanta dintre zona din fata si cea din spatele punctului focal al unei fotografii, in care scena ramane focalizata la un nivel acceptabil.

 

plug-in

Soft de editare a imaginii, produs de o terta parte, si al carui scop este de a completa caracteristicile sau performantele unui program.

 

power pack

Unitate separata a blitului (diferit de monobloc) ce asigura alimentarea cu energie.

 

ppi sau pixels-per-inch

Unitate de masura a rezolutiei.

 

procesor

Un cip de siliciu, proiectat pentru a realiza functii specifice, incorporat intr-un computer sau un aparat digital.

 

 

Q

quick time VR

Tehnologie dezvoltata de Apple, care permite unirea unei serii de fotografii intr-un singur fisier, pe care utilizatorul il poate folosi pentru a privi in jurul unui obiect.

 

 

R

RAID

(Redundant Array of Independent Disks) Mai multe hard-disk-uri ce functioneaza ca unul singur, dar cu o capacitate mai mare.

 

RAM

(Random Access Memory) Memoria de lucru a calculatorului, la care unitatea centrala de procesare (cpu) are acces imediat, direct.

 

RAW

Format de imagine digitala, cunoscut si ca “negativ digital”, care pastreaza niveluri mai ridicate ale adancimii culorii decat imaginile traditionale de 8 biti. Imaginea poate fi ajustata cu ajutorul unui soft – cu trei f-stopuri – fara a se pierde din calitate. Formatul stocheaza si alte date, cum ar fi expunerea, apertura si altele. Fiecare model de aparat de fotografiat creeaza propriul sau tip de fisier RAW, desi modelele cele mai bune sunt produse de softuri de tip Adobe Photoshop.

 

reflector

Obiect sau material folosit pentru a ricosa lumina care cade pe subiect, deseori reducand sau dispersand luminozitatea, cu rezultate mai atragatoare.

 

resampling

Schimbarea rezolutiei unei imagini, fie prin inlaturarea pixelilor (reducand rezolutia) fie prin adaugarea prin interpolare (crescand rezolutia).

 

rezolutie

Nivelul de detaliu al unei imagini, masurat in pixeli (de ex., 1024 cu 768 pixeli) sau in puncte per inch (intr-o imagine cu semi-tonuri, de ex. 1200 dpi).

 

RGB

(Red, Green, Blue / Rosu, Verde, Albastru) Culorile primare, folosite de monitoare sau programe de editare a imaginii.

 

 

S

saturatie

Puritatea culorii, care variaza de la cea mai luminoasa nuanta la cele mai profunde si saturate tonuri.

 

scala de gri

(Grayscale) Imagine alcatuita dintr-o serie secventiala de 256 de tonuri de gri care acopera intreaga gama coloristica, intre alb si negru.

 

selectie

In editarea imaginii, o parte a imaginii este aleasa si definita de o limita, pentru a lucra cu ea.

 

slow-sync

(Sincronizare lenta) Tehnica de declansare a blitului in coordonare cu un timp de expunere redus (ca in efectul rear-curtain sync).

 

SLR

(Single Lens Reflex) Aparat de fotografiat care transmite acelasi semnal printr-o oglinda catre film si catre vizor, garantand obtinerea a exact ceea ce se vede din punct de vedere al focalizarii si compozitiei.

 

soft-box

Accesoriu de iluminare de studio care consta dintr-o cutie flexibila, careia ii este atasata o sursa de lumina intr-o parte si in cealalta parte un ecran de dispersie, care estompeaza lumina si alte umbre create de subiect.

 

stralucire

Nivelul intensitatii luminii. Una dintre cele trei dimensiuni ale culorii in sistemul HSB. Vezi nuanta si saturatie.

 

suprarealism

Curent literar si artistic aparut in prima jumatate a sec. XX, care pune accentul pe activitatea spontana a imaginatiei si pe exploatarea zonelor irationalului in creatia artistica.

 

 

T

teleobiectivele

Obiectiv fotografic cu o lungime focala mare de natura sa apropie obiectele indepartate. Printre dezavantaje se numara o profunzime limitata a campului si a unghiului.

Imaginile obtinute prin fotografierea cu teleobiectivele au caracteristica o aplatizare a subiectului, planurile din fundal devenind mai apropiate de cele din fata. Cu cat focala telobiectivului este mai mare, cu atat riscul de a misca fotografiile este mai mare, din aceasta cauza fiind indicata folosirea unui trepied foto sau alegerea unui timp de expunere mic.

 

temperatura culorii

Un mod de a descrie diferentele de culoare in termeni de luminozitate, masurata in grade Kelvin si folosind o scara ce variaza de la rosu aprins (1.900K) trecand prin portocaliu, la galben, alb si albastru(10.000K)

 

TIFF

(Tagged Image File Format) Format pentru imagini bitmap. Suporta fisiere cmyk, rgb sau grayscale, cu canale alfa si index de culoare, si poate utiliza compresia LZW. Este standardul cel mai raspandit pentru imaginile fotografice la rezolutie buna.

 

timp de expunere

Timpul in care declansatorul (sau intrerupatorul electronic) lasa CCD-ul sau filmul deschis catre lumina in timpul unei expuneri.

 

ton mediu

Partile unei imagini care au tonuri medii, aflandu-se intre zone luminoase si umbre.

 

TTL

(Through The Lens) Descrie sistemele de masurare a luminii care trece prin obiectiv, pentru a evalua detaliile expunerii.

 

tungsten

Element metalic, folosit pe post de filament pentru becuri, de unde si denumirea de iluminare tungsten.

 

 

U

umbrela

In iluminarea fotografica, umbrela cu suprafete reflectorizante este folosita impreuna cu o lumina, pentru a crearea unui efect de dispersie.

 

 

V

 


Z

zgomot de imagine

Elemente aleatorii ale unei imagini digitale constand in mici pete, in general nedorite, provocate de semnale electrice care nu produc imagine.

 

zoom-ul

Zoom-urile sunt obiective speciale cu focala variabila, fapt ce permite fotografului sa aiba o mult mai mare flexibilitate in incadrarea subiectului de fotografiat, lucru foarte necesar in fotojurnalism. Domeniul de variatie al distantelor focale ale zoom-urilor este foarte larg.

 

zoom digital

Multe aparate foto ieftine ofera functia de zoom digital. Aceasta decupeaza centrul imaginii si scaleaza imaginea folosindu-se de algoritmi de procesare (de fapt, acelasi efect poate fi realizat ulterior folosindu-se un editor de imagine). Spre deosebire de obiectivele zoom sau de zoom-ul optic, rezolutia efectiva este redusa pe masura cresterii nivelului zoom-ului; 2x zoom digital foloseste 1/4 din aria senzorilor de imagine, 3x foloseste 1/9, si asa mai departe. Rezultatul este o calitate foarte slaba a imaginii. Chiar daca incepi cu un senzor de opt megapixeli, la un zoom digital de 3x imaginea ta va avea mai putin de un megapixel.

 

 

W

Please reload