top of page

Psihologia Gestalt aplicată în fotografie


Adusă în atenția mea de către cartea Photographer’s Eye, scrisă de Michael Freeman, Psihologia Gestalt poate influența perspectiva multora dintre voi, asupra felului cum creați sau citiți o fotografie. Fiind un subiect destul de vast ce necesită mai mult studiu, în cele ce urmează voi atinge doar suprafața câtorva dintre ideile ce afectează fotografia.


Psihologia Gestalt a fost fondată în Austria și Germania la începutul secolului 20. Este definită ca teoria minții și creierului care propune, principiul operațional al creierului ca holistic (Holismul este ideea, precum că, toate proprietățile unui sistem dat (fizic, biologic, chimic, social, economic, mental, lingvistic,etc.) nu pot fi determinate sau explicate de părțile sale componente separat. În schimb, sistemul ca un întreg determină într-un mod important cum părțile componente se comportă.), paralel și analog, cu tendințe de auto-organizare, sau, ca întregul fiind mai mare decât suma părților sale, mintea făcând un salt brusc de la recunoașterea elementelor individuale, pentru a înțelege scena în ansamblul său.


Chiar dacă unele din ideile sale au fost abandonate, Pshihologia Gestalt este foarte importantă în abordarea sa asupra recunoașterii vizuale, referindu-se la capacitatea simțurilor noastre de integrare a formei, în special în ce privește recunoașterea spațiala a formelor ce constituie întregul în locul unei simple colecții de linii și curbe.

Teoria Gestalt, printre altele, oferă unele explicații valabile despre procesul complex de percepție. Importanța acesteia pentru fotografie se află în principal în legile sale de organizare, care stau în cea mai mare parte la baza principiilor de compunere a imaginilor.


Cuvântul “Gestalt” nu are o traducere perfectă în limba română sau engleză, dar se referă la modul în care ceva a fost gestellt, “plasat” sau “pus împreună”, cu o relevantă evidență în compoziție.


Unul dintre principiile Gestalt este “optimizarea”, favorizând claritatea și simplitatea. Înrudit cu acest concept este “precizia”, care prevede că, atunci când înțelegerea are loc ca un întreg, aceasta implică un efort minim.

Legile de organizare Gestalt sunt foarte minuțioase în a explica modalitățile în care elementele grafice în fotografii, cum ar potențialele linii, puncte, forme și vectori, sunt completate în mintea privitorilor și înțelese pentru a anima și a da echilibru într-o imagine.


Triunghiul Kanizsa este o iluzie optică creată și descrisă de italianul Gaetano Kanizsa în anul 1955. Acest efect constă în perceperea unui triunghi echilateral care de fapt nu este desenat, el părând a fi mai alb decât restul, culoarea fiind aceiași.


Una dintre cele mai importante și usor de înțeles legi este Legea Închiderii, foarte bine ilustrată de cunoscutul triunghi Kanizsa. Putem vedea acest principiu foarte des în fotografie, atunci când anumite părți ale unei compoziții sugerează o formă, iar această formă percepută ajută la a da structura imaginii. Cu alte cuvinte, o formă implicită tinde să consolideze o compoziție. Triunghiurile sunt printre cele mai puternice forme de închidere din fotografie.


Crearea și citirea unei fotografii implică foarte mult principiul de a crea un sens unei imagini și scene, ce încearcă să explice de ce imaginea arată așa cum arată.


Teoria Gestalt introduce de asemenea ideea de regrupare și restructurare a elementelor vizuale, astfel încât ele au sens ca un întreg în imagine.


Există multe avantaje în încetinirea modului în care oamenii vizualizează o fotografie, astfel încât să îi surprindă sau să-i implice mai mult în imagine. De exemplu, principiul Urgenței este valoros în explicarea modului în care, într-un moment brusc, mintea înțelege ceva într-o fotografie care a fost vizual “ascuns”. În mod normal, în prezentarea informației, nu este recomandat ca mintea privitorului să lucreze mai greu, dar în fotografie și în alte arte aceasta devine recompensa privirii.


Legile Gestalt

1. Legea Apropierii

Elementele vizuale sunt grupate în minte în concordanță cu cât de apropiate sunt una de cealaltă.

2. Legea Similitudinii

Elementele care sunt similare în vreun fel, prin formă sau conținut, tind să fie grupate.

3. Legea Simetriei

Elementele simetrice sunt percepute colectiv.

4. Legea Închiderii

Elementele ce sunt aranjate împreună sunt văzute ca, completarea unei forme.

5. Legea Simplității

Mintea tinde către explicații vizuale ce sunt simple; linii simple, curbe și forme sunt preferate, la fel ca simetria și balansul.

6. Legea Destinului Comun

Se presupune că elementele grupate se mișcă și se comportă împreună ca un tot.

7. Legea Continuității

Similară cu Legea Destinului Comun, afirmă că mintea continuă tiparele vizuale dincolo de punctul lor de terminare.

8. Legea Despărțirii

Pentru ca o figură să fie percepută, trebuie să iasă în evidență față de fundalul său.

9. Legea Proximității

Apropierea spațială sau temporală de elemente poate face ca mintea să perceapă o totalitate sau o colectivitate.

Principiile Gestalt

1. Urgența

Părți ale unei imagini care nu conțin suficientă informație pentru a o explica, brusc sunt evidențiate ca rezultat a privirii îndelungi și într-un final duce la înțelegere.

2. Reificarea

Mintea umple o formă sau zonă.

3. Multistabilitatea

În unele situații, atunci când nu există destule indicii, obiectele pot fi văzute să se inverseze spontan.

4. Invarianta

Obiectele pot fi recunoscute indiferent de orientare, rotație, aspect, scară și alți factori.

Surse: The Photographer’s Eye de Michael Freeman, Wikipedia: Gestalt Pshychology

bottom of page